Quinta, Abril 25, 2024
Total visitors: 766366

MS-MAPPF Halo Sensibilizasaun Moras Raiva Ba Komunidade Iha Área Frontera

Published: Abril 24, 2024
Ministériu Saúde (MS) servisu hamutuk ho Ministériu Agrikultura, Pekuaria, Peskas, Florestas...

Postu Saúde Suku Bahalarauin Iha Viqueque La Iha Médiku Jerál

Published: Abril 24, 2024
Koordenadór Postu Saúde iha Suku Bahalarawauin, Postu Administrativu Viqueque, Munisipio Viqueque, Abilio...

Presu Kafé Iha Merkadu Tun Komunidade Kuda Fali Vanila

Published: Abril 16, 2024
Reprezentante Prezidenti Autoridade Munisípiu (PAM) Ainaro, Sekretáriu Administrasaun Munisípiu,...

PM Gusmao: Timor-Leste Sei Sai Membru ASEAN Iha Tempu Badak

Published: Abril 12, 2024
Primeiru-Ministru (PM), Kay Rala Xanana Gusmão, hateten iha tempu badak, 2025, Timor-Leste sei sai...

Japaun Apoia $600,000 Ba Redusaun Risku Dezastre Iha Munisípiu

Published: Abril 05, 2024
Governu Japaun, liuhusi embaixada iha Timor-Leste, apoiu ho $600,000 ba ajénsia International...

IKS-PTL-PSHT Iha Komitmentu Buka Tuir Membru Ne’ebé Envolve Iha Konfrontu

Published: Abril 03, 2024
Grup Artes Marsiais Ikatan Keluarga Silat Putra Timor-Leste (IKS-PTL) no Persaudaraan Setia Hati...

Progrma liga inan halo progresu ne’ebe signfikante tebes, liu –liu kontribui hasa’e numeru inan isin rua partus iha fasilidade saude no inan partus iha uma  ho ajuda husi pesoal saude sira.

 

Diretor Programa Health Alliance International, Paul Vasconcelos hateten tuir dadus husi hahu survey (antes implementa)  iha tinan 2012 identifika katak inan partus iha uma ho asistensia pesoal saude iha deit 48%, maibe depois de implementa numeru inan partus iha uma sa’e ba 62% (2015).

Enkuantu numeru inan partus iha fasilidade saude (antes implementa programa), iha deit 32%, e depois de implementa sa’e ba 49%, tanba iha kontaktu diak entre inan sira ho pesoal saude.

Nia hateten, programa liga inan mosu ho objetivu atu fahe informasaun promosaun saude no eduka inan sira kona ba saude nutrisaun no enkoraja sira atu hakbesik aan ba pesoal saude sira hodi hetan atendimentu partus ne’ebe seguru no kualidade. 

“Ami hakarak kria koneksaun ne’ebe forte no metin entre pesoal saude no inan sira, nune’e durante isin rua sira iha problema ruma, bele kontaktu lalais ho pesoal saude sira atu hetan asistensia ne’ebe kualidade ,” nia hateten, iha nia knar fatin Formoza, Dili. 

Tuir nia, liu husi programa edukasaun ba inan sira kontribui ona indireitamente ba iha redusaun mortalidade inan ho oan ne’ebe sei aas iha Timor –Leste. 

Maske nune’e, nia hateten presiza tempu atu konvense inan feto sira atu partu iha fasilidade saude, tanba soseidade mai ho mentalidade ida ne’ebe beiala sira husik hela partu deit iha uma ho akompaniamentu husi membru familia ne’ebe iha skill fo atendimentu. 

Maibe nia dehan, HAI sei esforsu atu fahe informasaun nafatin ba inan feto sira no enkoraja sira atu partu iha fasilidade saude no partu ho ajuda husi pesoal saude treinadu. 

Programa liga inan, mak programa promosaun saude ne’ebe implementa husi Oganizasaun Health Alliance Internasional ho catalpa Internasional ho apoiu fundus husi governu Timor-Leste, USAID no Australian Aid.

Entretantu Program Manager Catalpa Internasional, Gabriela Leite Soares rekonese katak programa liga inan iha duni resultado ne’ebe signifikante tanba konsege konvense inan feto sira partu iha fasilidade saude no ho pesoal saude iha uma. 

Inan isin rua ne’ebe registu ona iha sistema, nia dehan sei hetan mensagen saude nutrisaun nian husi parteira sira kada fulan to’o partus no to’o bebe halo fulan neen depois partus.

“Buat ne’ebe ita hakarak mak tenke iha pesoal saude atu ajuda bainhira sira partus, liu –liu komplikasaun ruma,” nia hateten. 

Programa liga inan hahu implementa iha 2013 to’o agora no implementa uluk iha munisipiu Manufahi e agora dadaun, nia hateten habelar tan ona ba iha munisipius hat seluk (Liquisa, Aileu, Ermera, Manatuto no planu ba munisipio Ainaro iha tempu badak). 

Alende ne’e iha mos dezafius bo’ot ne’ebe ekipa hasoru iha terenu durante implementa programa ne’e mak, nia dehan susar atu asesu ba rede telefone no internet atu registu inan isin rua sira iha sistema online.

Iha parte seluk parteira husi munisipio Ermera, Eva Soares hateten inan isin rua sira iha area rural barak mak sei partus iha uma, tanba distansia ne’ebe do’ok. 

“Inan sira barak hakbesik aan ona mai iha fasilidade saude atu konsulta maibe sei iha obstaklu barak ne’ebe presiza supporta maka’as liu tan,” nia hateten.