Xefe Sentru Saúde Ossu, Munisípiu Viqueque, Elsa Esperansa Monteiro da Costa Guterres informa iha períodu fulan-Janeiru to’o Outubru tinan 2023, rejista inan nain ualu partu mesak iha uma, tanba hela fatin distánsia do’ok husi sentru saúde no postu saúde.

Xefe Sentru Saúde Ossu, Munisípiu Viqueque, Elsa Esperansa Monteiro da Costa Guterres informa iha períodu fulan-Janeiru to’o Outubru tinan 2023, rejista inan nain ualu partu mesak iha uma.

Nia dehan sira utiliza sistema rejistu liga inan hodi fasilita parteira sira kontrola no fó hanoin inan sira kontrola isin-rua no partu iha fasilidade saúde ou komunika profesionál saúde sira asiste partu iha uma. Maibé inan nain ualu ne’e konsege komunika ba pesoal saúde sira ba tarde, tanba distansia do’ok.

“Ida ne’e la’ós sira mak lakohi komunika ba pessoal saúde, la’e. Maibé sira-nia distánsia asesu mai sentru saúde no postu saúde mak do’ok tebes. Alende ne’e inan sira-ne’e rasik nia koñesimentu kona-ba sintomas partu nian, sira hanoin kanotak moras ne’e leva tempu naruk oras tolu to’o haat ona mak foin kontatu ba pessoal saúde sira to’o ba partu ona, ne’e mak durante ne’e akontese,” nia hateten bainhira partisipa iha enkontru advokasia kampaña integradu promosaun no edukasaun saúde ho autoridade lokal sira iha postu administrativu Ossu, Munisípiu Viqueque.

Nia hateten maské nune’e, númeru partu iha fasilidade saúde no partu iha uma ho asiténsia husi pessoal saúde sira aas, liu-liu iha períodu ne’e konsege rejistu inan isin-rua hamutuk 462 mak partu iha fasilidade saúde ho asisténsia husi pessoal saúde sira.

Nia hatutan períodu ne’e mós sira rejista kazu mortalidade perinatal, liu-liu bebé mate iha inan nia kabun laran hamutuk nain rua.

Iha oportunidade ne’e, nia haktuir dadaun ne’e postu administrativu Ossu seidauk iha uma maternidade iha de’it mak mini-maternidade hodi fó atendimentu partu ba inan isin-rua sira. Maibé halo ona levantamentu rai ba konstrusaun uma maternidade iha ona prosesu.

Iha parte seluk, Koordenadora Grupo Suporta Inan Suku Ossu de Cima, Pascoela Soares hateten, sira nafatin halo esforsu apoia profesionál saúde sira habelar informasaun ba komunidade, liu-liu inan sira no fó konsellu ba inan isin-rua sira atu rutina konsulta isin-rua no partu iha fasilidade saúde.

Nia dehan presiza tempu muda komunidade no inan sira-nia hanoin kona-ba risku partu iha uma no vantajen partu iha fasilidade saúde, tanba sei iha inan barak mak sente iha pensamentu partu iha uma mak di’ak liu.

“Inan ne’ebé sei partu iha uma dalabarak sira falta informasaun, entaun ami sei tun ba baze fó konsellu ba inan sira-ne’e katak partu iha uma la’ós ladi’ak, maibé la seguru no laiha ijiene ne’ebé sei fó impaktu ba inan sira,” nia hateten.

Nia hateten númeru inan partu iha uma menus ona kompara ho tinan hira liuba kotuk, maibé sei presiza esforsu habelar informasaun hasa’e konsensia ema hotu nian fo importansia ba saúde inan no oan nian hodi kontribui redús taxa mortalidade inan no oan inklui malnutrisaun ba labarik sira.