Sexta, Abril 19, 2024
Total visitors: 766366

Grupos feto protudor tais no arte jenatu hamutuk 11 husi munisipios partisipa iha Feira Natal ne’ebe organiza husi Fundasaun Alola hodi promove no fa’an sira nia produtus.

Feto 96% fo ona kontribuisaun ba iha kresimentu ekonomia iha rai laran liu husi badaen no kreatividade ne’ebe sira iha bazeia ba peskiza USAID iha 2009.

Jerente Programa Hakbi’it Ekonomia Feto iha Fundasaun Alola (FA), Jose Ximenes hateten feira ne’e realiza tinan ida dala rua iha loron bo’ot Paskua no Natal hodi fo oportunidade ba iha grupo produtor sira fa’an sira nia produtu hodi hetan rendimentu ruma ba familia iha tempu loron bo’ot.
Nia dehan, feira loron rua ne’e (16-17) ne’e hanesan kondisaun ida ba grupo sira atu iha rendimentu, tanba governu seidauk kria merkadu regular ba iha grupo produtor arte jenatu no seluk tan.
“Ida ne’e hanesan dalan ida atu promove ita nia produtu no inan sira bele hetan rendimentu ruma hodi sustenta sira nia familia, liu –liu hadia saude familia no supporta oan sira nia eskola,” nia hateten
Nia hateten, partisipasaun grupo menus tebes kompara ho feira Paskua liu ba ne’ebe partisipa husi grupo produtor hamutuk 52.
Nia informa, iha tinan kotuk durante loron rua grupo produtor sira konsege hetan osan hamutuk $9 mil resin.
Iha parte seluk, Koordenadora Grupo Moris Dame Maubara Maria da Costa Cabral konsidera ne’e oportunidade ne’ebe importante tebes, tanba liu husi feira mak sira bele hetan rendimentu.
“Hanesan grupo produtor, maske laiha feira ami kontinua halo produsaun no fa’an deit iha ami nia fatin,” nia hateten.
Nia dehan, sira nia fatin iha liu area rural entaun dala ruma ema ne’ebe hatene bele hameno ou ba vizita no sosa, maibe la’os ema hotu hatene.
Nia hatutan, rendimentu ne’ebe sira hetan ajuda tebes membru grupo sira hodi hadia uma no haruka oan sira ba eskola iha nivel universitario.
Nia informa, produtu ne’ebe nia grupo tolu (Moris Dame, Moris Hakmatek, Moris Hamutuk) halo mak hanesan homan, halo asesoris no soru tais.
Tuir observasaun TDW iha tereinu, haree katak konsumedores la’os deit husi rai laran maibe mai mos husi estrangeirus.