Quinta, Abril 25, 2024
Total visitors: 766366

Governu aloka orsamentu ho montante $175 mil hodi sosa tinta ne’ebe atu utiliza iha loron elisaun antisipada mai.

Governu aloka osan $175 mil hodi ba sosa tinta ne’ebe ho kualidade diak ba elisaun antisipada nian.

Ministru Administrasaun Estatal, Valentino Ximenes hateten semana kotuk Konselho Ministru aprova ona rezulusaun ida ne’ee estabelese akizasaun ekipamentus no material eleitoral inklui tinta.
Tinta ne’e sei sosa iha nasaun India, tanba ne’e nia dehan tenke uza prosedimentu aprovizionamentu husi programa Nasoens Unidas iha Timor –Leste mak UNDP sira mak sei halo prosesu ida ne’e.
“Governu iha komimtentu hakarak halo elisaun ida ne’ebe tranparente, laiha manipulasaun iha prosesu eleitoral tomak, ne’e hau bele garantia,” nia hateten hafoin asina MoU ho UNDP iha salaun STAE Kaikoli, Dili.
Nia hateten, governu deside sosa tinta husi nasaun India tanba kualidade tinta diak no presu diak, katak la karun liu e la baratu liu.
Nia hatutan, osan ida ne’e la’os deit sosa tinta maibe atu uza aluga mos aviaun hodi transporta tinta ne’e direitamente husi India mai Timor-Leste.
Entretantu, Reprezentante UNDP Claudio Providas hateten uza previleiju hanesan membru Nasoens Unidas hodi apoia governu Timor –Leste atu asesu ba iha tinta ne’ebe kualidade no presu ne’ebe diak.
Nia dehan, sira iha edifisio permanente ida iha mundu ne’ebe espesifikamente halo prokuramentu distribui material elisaun nian, Timor –Leste hanesan nasaun ida ne’ebe asesu ona hahu iha tinan 1999 no elisaun tinan kotuk (2017) sira konsege sosa butir/ Massa 9000.
“Ami nia planu atu halo koperasaun ne’ebe hanesan, atu bele to’o tuir tempu ho kualidade estandar internasional no kustu ne’ebe diak ba Timor –Leste,” nia hateten
Nia hatutan, elisaun tinan 2018 ne’e sira sei halo procuramentu ba tinta butir/masa 4000 ho nia prata 25% ne’ebe sei entrega ba STAE hanesan orgaun responsavel ba administrasaun eleisaun iha Timor –Leste.
Iha parte seluk, Diretor Jeral STAE Acilino Manuel Branco hateten tinta ne’e kualidade diak tebes tanba uza ona iha elisaun jeral tinan kotuk.
Nia dehan, tinan ne’e sira (STAE) husu atu aumenta prata husi 25% iha elisaun tinan kotuk ba iha 30% atu kualidade tinta ne’e diak liu, maibe kompania mantein ho 25% prata atu produs tinta, tanba barak liu bele estraga ema nia saude liu –liu kulit.
“Ita tenta halo kualidade diak liu tan, maibe materia sira ne’ebe atu produs tinta ne’e risku ba ema nia saude entaun la autoriza atu halo diak liu,” nia hateten.
Nia hatutan, tinta ne’e iha material balun ne’ebe bele afeita ema nia saude tanba ne’e la autoriza atu transfere iha nasaun balun, entaun tenke aluga aviaun transfere direita husi india mai Timor.