Quinta, Abril 25, 2024
Total visitors: 766366

MS-MAPPF Halo Sensibilizasaun Moras Raiva Ba Komunidade Iha Área Frontera

Published: Abril 24, 2024
Ministériu Saúde (MS) servisu hamutuk ho Ministériu Agrikultura, Pekuaria, Peskas, Florestas...

Postu Saúde Suku Bahalarauin Iha Viqueque La Iha Médiku Jerál

Published: Abril 24, 2024
Koordenadór Postu Saúde iha Suku Bahalarawauin, Postu Administrativu Viqueque, Munisipio Viqueque, Abilio...

Presu Kafé Iha Merkadu Tun Komunidade Kuda Fali Vanila

Published: Abril 16, 2024
Reprezentante Prezidenti Autoridade Munisípiu (PAM) Ainaro, Sekretáriu Administrasaun Munisípiu,...

PM Gusmao: Timor-Leste Sei Sai Membru ASEAN Iha Tempu Badak

Published: Abril 12, 2024
Primeiru-Ministru (PM), Kay Rala Xanana Gusmão, hateten iha tempu badak, 2025, Timor-Leste sei sai...

Japaun Apoia $600,000 Ba Redusaun Risku Dezastre Iha Munisípiu

Published: Abril 05, 2024
Governu Japaun, liuhusi embaixada iha Timor-Leste, apoiu ho $600,000 ba ajénsia International...

IKS-PTL-PSHT Iha Komitmentu Buka Tuir Membru Ne’ebé Envolve Iha Konfrontu

Published: Abril 03, 2024
Grup Artes Marsiais Ikatan Keluarga Silat Putra Timor-Leste (IKS-PTL) no Persaudaraan Setia Hati...

Sekretariadu Estado Meiu Ambiente (SEMA) organiza wokshop hamutuk ho stakeholder sira hodi halo revizaun ba planu estrategiku biodiversidade durante tinan lima oin mai.

Diretor Jeral Sekretario Estado Meiu Ambiente, João Carlos  Soares, hateten planu estratejiku ba biodiversidade lolos iha ona, maibe ho mudansa estruturasaun governu, entaun tenke halo revizaun fali planu foun.

“Ami iha distritu iha ema nian tolu ka hat deit guarda florestal, entaun ita labele kntrola atividades ne’e hotu,”Diretr Jeral, Soares hateten, bainhira abertura Workshop revizaun planu estrategiku biodiversidade iha salaun João Paulo, Dili. 

Tanba ne’e, nia dehan, workshop ida ne’e importante tebes atu hadia linha koordenasaun entre stakeholder sira hodi bele proteje rekursu sira ne’ebe iha parte maritima (ikan, ahu ruin no seluk tan) inklui mos iha rai maran hanesan animal sira ne’e. 

Iha parte seluk, Koordenador organizasaun Hasatil, Gil Oracio Boavida, hateten sorumutu sira hanesan ne’e importante tebes, atu bele fo hanoin hamutuk hodi halo jestaun no fo protesaun ba rekursu sira ne’ebe iha. 

“Tenke hamosu politika ne’ebe fo mos alternativa ba ita nia populasaun sira, atu sira mos bele apar ho politika ne’ebe iha se lae politika lao ketketak kontrolu laiha tan implementasuan iha baze konfuzaun bo’ot,” Boavida hateten. 

Nia haktuir, iha atividade konservasaun rekursu lubuk ida mak SEMA halo ona maibe presiza hare fila fali progresu no dezafius hodi bele hadia iha futuru.