Terça, Abril 16, 2024
Total visitors: 766366

Ministru Finansas, Rui Augusto Gomes informa governu simu tan kontribuisaun fundu husi Ajénsia Kooperasaun Internasionál Koreia (KOICA) ho montante $7,860,000 hodi finansia projeitu “Hateten Lae ba 5s”, ne’ebe foku liu ba fornese pakote saúde primáriu no mellora fasilidade eskolas atu permite fornesementu merenda eskolar ida nutritivu no seguru ba labarik sira iha eskola.

Ministru Finansas, Rui Augusto Gomes informa governu simu tan kontribuisaun fundu husi Ajénsia Kooperasaun Internasionál Koreia (KOICA) ho montante $7,860,000.

Nia salienta projeitu hateten lae ba 5s (Starvation, Soil-Transmitted Helminthiasis, Skin diseases, Smoking and Sugary/Alcoholic Drinks in Schools) ne’e, importante tebes tanba sei fornese pakote saúde primáriu no edukasaun saúde iha ambiente eskolar ida ne’ebe seguru no saúdavel hodi redus risku moras oioin iha eskola.

“Timor-Leste depois restaura ninia independénsia tinan 20 liu ba kontinua enfrenta dezafiu estrukturál lubuk ida hanesan kiak no malnutrisaun. Kuaze 50% labarik sira idade menus husi tinan Lima, moris ho kondisaun malnutrisaun. Situasaun ne’e tau labarik sira iha risku bo’ot tanba sira laiha kapasidade atu enfrenta moras infecsioza sira, ne’ebe rezulta defisiénsia iha sira nia abilidade moris, produtividade, abilidade cognitive, edukasaun no ikus rezulta siklu vicioso ida ba pobreza,” nia hateten hafoin asina akordu fundu subvensaun entre governu TL no KOICA ba projeitu hatete lae ba 5s iha salaun Auditóriu Kay Rala Xanana Gusmão Aitarak Laran, Dili.

Nia hateten iha progressu diak ba melloramentu labarik sira nia moris durante tinan 10 ikus ne’e, hanesan taxa raes badak ba labarik sira ho idade menus husi tinan lima, iha tinan 2010 mak 58,1% mai iha tinan 2020, konsege tun ba 47.1%, maibe malnutrisaun infelizmente kontinua afeita populasaun sira.

Nia hatutan Timor-Leste tur iha pozisaun hamutuk ho nasaun sira maior taxa raes badak iha mundu, ne’ebe afeita labarik mane 53% no labarik feto 47%. Enkuantu wasting afeita labarik mane 13% no labarik feto 9%.

Nia informa projeitu hateten lae ba 5s ne’e, sei implementa husi Nasoens Unidas nia programa Alimentár Mundiál (WFP) no Organizasaun Mundial Saúde (OMS) ne’ebe sei involve partisipasaun husi departamentu governmental sira ne’ebe responsavel iha area saúde no edukasaun.

Nia dehan projeitu ne’e sei benefisia eskola primária no Pre-sekundária 400 ho estudante 300,000 iha munisipiu tolu mak Baucau, Bobonaro no Manufahi tanba dadus hatudu prevalensia raes badak no wasting a’as no munisipiu sira ne’e mak implementa ona merenda eskolar ho foos fortifikadu.

Entretantu, Embaixadór Koreia Súl, iha Timor-Leste, Jeong Ho Kim hateten iha tinan 1950, Koreia nasaun ne’ebe kiak iha mundu tanba durante funu infrastruktura no ema nia moris hetan estraga hodi rezulta populasaun sira enfrenta hamlaha no moras oioin.

Nia dehan iha situasaun difisil ne’e Koreia hetan ajuda husi organizasaun internasional sira hanesan WFP no OMS ba asistensia aihan, saúde no konstrusaun infrastruktura bazika sira iha rai laran.

“Hau hanesan benefisiariu ba programa dezenvolvimentu humanitarian. Hau sei hanoin hetan bainhira hau ki’ik hau ho hau nia kolega eskola simu ajuda aihan no aimoruk tanba ne’e hau hatene oinsa efeitu intervensaun bele transforma labarik sira nia moris ba tempu naruk,” nia hateten.

Nia hateten projeitu hateten lae ba 5s iha eskola ne’e ho objetivu atu mellora saúde no nutrisaun labarik idade eskola iha rai laran tanba ne’e ba tinan lima oin mai governu hamutuk ho WFP no OMS sei fornese pakote saúde primária, aihan fortifikadu no edukasaun saúde ba labarik sira.

Nia hatutan fo han labarik sira ho foos fortifikadu no hanorin sira oinsa moris saúdavel, liu-liu kontrola sira nia bens star no nutrisaun diak sira sei iha kapasidade diak luta hasoru moras infesioza sira.