Quinta, Abril 25, 2024
Total visitors: 766366

Reprezentante Organizasaun Mundial Saúde (OMS), iha Timor-Leste, Doutor Arvind Mathur hateten sira hamrik hamutuk ho Ministerio da Saúde (MdS) implementa asaun komprensivu ba prevensaun no responde ba surtu dengue ne’ebe afeita komunidade, liu-liu labarik sira iha munisipiu Dili.

Reprezentante Organizasaun Mundial Saúde (OMS), iha Timor-Leste, Doutor Arvind Mathur hateten sira hamrik hamutuk ho Ministerio da Saúde (MdS) implementa asaun komprensivu ba prevensaun no responde ba surtu dengue ne’ebe afeita komunidade, liu-liu labarik sira iha munisipiu Dili.

Nia dehan sira suporta ekipa saúde divulga informasaun prevensaun moras dengue ba komunidade sira ho meus oioin no mobiliza komunidade sira halo limpeza iha uma laran no uma sorin sira hodi redus susuk nia tolu.

“Hodiseik ami mos entrega ona reajente teste dengue hamutuk 10,000, no aimoruk kimiku abate kaixa atus ida. Kimiku ne’e tau iha bee laran atu oho susuk tolun hodi redus susuk, no ami mos kolabora ho ministerio da saúde fo formasaun ba profesional saúde sira husi hospital nasional no sentru saúde sira iha Dili laran konaba jestaun kliniku ba kazu dengue,” nia hateten iha Hotel Novu Turismu, Dili.

Nia hateten informasaun husi ministra da saúde, katak governu hasoru hela problema ho deliberasaun produtu malation no abate mai rai laran tanba ne’e sira halo asaun mobilize produtu sira ne’e sei mai tan abate 15 kaixa no malation 500 litru atu bele fasilita servisu ekipa iha treinu ba kontrolu vetor nian.

Iha parte seluk, Diretora Servisu Saúde Munisipial Dili, Agustina da Costa Segurado hateten pasiente dengue hotu halao tratamentu iha sentru internamentu Vera Cruz atu profesional saúde halo observasaun no akompanhamentu ne’ebe diak.

Nia dehan sira hetan suporta maximu husi agensia internasional sira hanesan OMS, UNICEF no DFAT, liu-liu rekursu logistika, kapasitasaun no pakote aihan nutritivu ba labarik sira ne’ebe baixa.

“Ita kazu aumenta tanba ho ita nia situasaun natureza no ambiente. Kuandu udan monu rai problema bo’ot ba ita. Loos duni servisu prevensaun, liu-liu halo fomigasaun no distribuisaun abate atraza tanba ita iha stok limitadu husi abate, maibe la taka dalan ita mos atende nafatin ba komunidade sira ne’ebe afeita dengue,” nia hateten.

Nia hateten sira hetan ona apoia abate husi OMS, tanba ne’e hahu halo ona distribuisaun ba area risku sira, signifika suku ida iha kazu hat ba leten intervensaun fomigasaun no distribuisaun abate ba uma kain hotu.