Diretor Ezecutivu Centru Logistika Nasional (CLN), Jacinto Paijo hateten durante surtu COVID-19 ne’e, sira sosa ona hare ho kulit husi agrikultor sira hamutuk 30,000 toneladas atu responde ba nesesidade konsumu publiku, maibe iha hare kulit barak mak laiha kualidade.

Diretor Ezecutivu Centru Logistika Nasional (CLN), Jacinto Paijo hateten durante surtu COVID-19 ne’e, sira sosa ona hare ho kulit husi agrikultor sira hamutuk 30,000 toneladas atu responde ba nesesidade konsumu publiku.

Nia fo ezemplu, produsaun hare iha Webaba Munisipio Covalima bo’ot, maibe barak mak kualidade ladiak tanba hare isin laiha, hare bee homan tiha entau dulas tiha foos sai kinur.

“Problema iha Webaba ne’e iha buat tolu ne’ebe ami enfrenta hanesan hare ne’ebe ita sosa nia boin mak barak, signifika hare isin laiha iha laran no momentu udan entau hare hoban tiha. Ita fo ba kompañia dulas tuir formula husi ministerio agrikultura no peskas nian katak bainhira hare dulas estragus 40%, maibe realidade foos kualidade ladiak tanba rahun barak, kinur, no metan kahur entaun ema dehan CLN faan foos a’at,” nia hateten iha Comoro, Dili.

Maske nune’e, nia dehan sira nafatin fo prioridade atu sosa produtu lokal hodi responde ba konsumu nasional tanba iha parte leste, liu-liu munisipiu Viqueque hare foin koilheita entaun seidauk sosa.

Nia dehan, fundu COVID-19, aloka $15 milhoens resin hodi sosa foos importasaun hamutuk 30,000 toneladas. Husi ne’e 18,500 tonelada tama ona iha armazen no sei mai tan 11,500 toneladas.

Nia hatutan kona ba foos importasaun ne’ebe 15% broken ne’e, signifika foos iha saku ida nia laran ne’e 15% mak tohar no rahun, laos foos a’at labele konsumu.

Iha parte seluk, Diretur Executivu Organizasaun Hametin Agrikultura Sustentavel (HASATIL), Gil Boavida preokupa governu hola papel setor privado sira nian hodi sosa produtu lokal tanba governu nia papel apoia no fasilita setor privado sira atu halao servisu ida ne’e laos governu mak ba sosa hotu produtu lokal.

“Ami nia parte laos governu mak tun ba sosa produtu lokal, maibe governu nia papel mak fasilita asesu merkadu, liu-liu fasilita setor privado halo investimentu hodi garante sirkulasaun iha rai laran no bainhira ita bele sukat ona sirkulasaun iha rai laran ita mos bele redus ona importasaun foos husi rai liur,” nia hateten.

Nia dehan, kualidade hare depende ba iha jestaun tratamentu, ne’ebe hahu husi fini to’o iha tama armajena no governu iha responsabilidade atu kria kondisaun sira hodi asegura kualidade produtu sira ne’e.

Nia fo ezemplu, iha Suai Munisipiu Covalima, agrikultor sira koa tiha hotu hare rai deit iha kabubu leten, udan mai bee hoban hotu hare sira ne’e konzerteja kualidade ladiak entaun governu tenke hare situasaun ne’e atu ajuda agrikultor sira produs iha fatin proprio atu rai labele fo sala deit agrikultor sira.

“Besik tinan 21 ita nia indepedensia, ita sei nafatin koalia kona ba produsaun menus. Ne’e signifika ita nasaun soberanu maibe sei depende nafatin ba nasaun seluk liu-liu nesesidade baziku. Ida ne’e ba ami sai ameasa tanba ita soberania iha nasaun, maibe nesesidade baziku komunidade nian sei depende ba rai liur,” nia preokupa.

Nia espera ho situasaun COVID-19, fo reflesaun ida ba governu atu bele fo prioridade hasa’e produsaun iha rai laran, liu husi halo jestaun diak ba rekursu naturais ne’ebe iha liu-liu bee, apoia intensivu hodi promove partisipasaun joven sira nian liu husi fasilita joven sira asesu ba kreditu ho jurus ne’ebe ki’ik, orienta sira halao servisu, no governu fasilita sira nia produsaun tama iha armajen responde ba nesesidade konsumu funsionario sira, no hatama iha merkadu ba nesesidade konsumu publiku nian.