Presidente Konselho Administrativu Eletrisidade Timor-Leste, Empreza Publiku (EDTL, E.P), Paulo da Silva hateten sira sei hare no konsidera rekursu energia renovavel sira hodi halo explorasaun atu bele substitui eletrisidade convensional ne’ebe dadaun ne’e uza.

Presidente Konselho Administrativu Eletrisidade Timor-Leste, Empreza Publiku (EDTL, E.P), Paulo da Silva hateten sira sei hare no konsidera rekursu energia renovavel sira hodi halo explorasaun atu bele substitui eletrisidade convensional ne’ebe dadaun ne’e uza.

Nia salienta, eletrisidade convensional ne’ebe daduan ne’e uza kustu operasional bo’ot tebes no la amigavel ho ambiente tanba ne’e presiza hare mos opsaun seluk ne’ebe bele substitui atu bele redus mos kustu.

“Ita hanoin opsaun sira hanesan hidroelektriku no solar panel ne’e opsaun ne’ebe refleta duni ita nia kondisoens tanba ita iha rekursu ida ne’e,” nia hateten iha Hotel Novu Turismu, Dili.

“Ba oin ita bele konsidera no hare opsaun sira ne’e no modelu oinsa halo investimentu. Ita bele liu husi servisu parseria publika privado ou EDTL mos bele halo investimentu rasik tanba lei fo dalan.”

Nia dehan, tinan hira liu ba governu ho parseiru sira halo ona estudu opsaun ida gas tanba iha sentru produsaun Hera no Betano iha makina ida bele uza dizel no gas entaun sei hatun nia kustu operasional.

Nia hatutan, sira mos sei halo esforsu atu hadia no hasa’e performansia setor eletrisidade nian, liu-liu hadia jestaun linha distribuisaun iha kapital Dili no opsaun seluk atu bele kontribui ba redusaun kustu operasional.

Nia informa, iha tinan 2020, governu hasai dekretu lei no 29/2020 kona ba reforma eletrisidade husi diresaun jeral ba Empreza Publiku ho razaun setor ida ne’e fo naha todan ba estado tanba kustu operasional bo’ot retornu ki’ik.

Iha parte seluk, Membru Parlamentu Nasional, Deputada Maria Angelica Rangel hateten governu halo investimentu ne’ebe bo’ot tebes ba setor eletrisidade, maibe eletrisidade sai nafatin problema tanba suku barak mak seidauk iha asesu ba eletrisidade, liu-liu sira iha area rural.

Nia dehan, iha suku balun iha postu administrativu Laclubar Munisipio Manatutu, airin eletrisidade harii ona, maibe to’o agora koneksaun seidauk iha.

“Aldeia Baharedok suku Barata tinan 20 ita ukun aan komunidade sira iha ne’eba seidauk hetan asesu ba eletrisidade no estrada,” nia hateten.

Nia hateten, kondisaun sira ne’e halo povu sira iha area rural sente seidauk gosa independensia ida ne’e tanba sira ladauk asesu ba eletrisidade, bee moos no estrada.