Ministru Agrikultura no Peskas (MAP), Pedro dos Reis hateten rai bokur barak iha teritorio nasional la utiliza halo kultivasaun tanba problema bee, entau tinan 2021, governu tau ona orsamentu atu halo konstrusaun no rehabilitasaun ba knal irigasaun bo’ot walu iha munisipio ho skalaun produsaun bo’ot.

Ministru Agrikultura no Peskas (MAP), Pedro dos Reis hateten rai bokur barak iha teritorio nasional la utiliza halo kultivasaun tanba problema bee.

Nia dehan infrastruktura importante ida ne’ebe governu hanoin hela maka barajen ba bee atu bele konserva udan bee tanba irigasaun bele iha, maibe bee laiha nafatin sai problema.

“Ministerio iha ona estudu konaba check dump 15, entau ita koko halo iha tinan 2021, no 2022. Tanba Timor-Leste ho populasaun 1.3 miloens, ita halo check dump bee sufisiente tinan ida produsaun dala rua, hau fiar ita nia aihan rai laran sufisiente,” nia hateten.

Nia hateten situasaun real ne’ebe iha maka importasaun sei bo’ot husi 40-60%, atu redus ida ne’e tenke halo investimentu ba infrastruktura, liu-liu barajen hodi halo konservasaun ba bee.

Nia informa tinan ne’e iha skema irigasaun 8 atu halo konstrusaun no rehabilitasaun. Husi skema irigasaun ne’e 8 ne’e barajen Bebui no Maliana II hahu halo manutensaun ona.

Iha parte seluk, Peskizador Agrikutura, iha organizasaun Lao Hamutuk, Mariano Fereira hateten governu tenke halo ona investimentu ba setor agrikultura, liu-liu infrastruktura hodi fornese bee ne’ebe sufisiente ba agrikultura sira no fo apoia teknika ba sira pratika agrikultura diak atu kontribui ba hasa’e produsaun.

Nia dehan Timor-Leste adopta agrikultur subsistensia tanba realidade agrikultor ida iha rai produsaun menus husi hektar rua kompara ho nasaun sira avansadu agrikultor ida iha rai hektar 10 ba leten.

“Ita hare agora sira kuda hare, batar no seluk tan ba sira nia konsumu rasik. Tuir dadus sensu agrikultura hatudu 3% deit maka kuda faan ba merkadu. Ita iha sistema diak atu organiza ita nia aihan oinsa sistema ne’e halo diak liu tan tenke halo investimentu,” nia hateten.

Nia hateten governu tenke promove mos sistema agroekologia tanba Timor rai tetuk oituan foho mak barak.