Sábado, Abril 20, 2024
Total visitors: 766366

Presidente Autoridade Nacional Para a Aqua e o Saneamento, Instituto Público (ANAS, I.P), Domingos Pinto hateten bazea ba relatoriu Joint Monitoring Program (GMP) tinan 2020, hatudu progressu servsiu fornesementu bee nasionalmente atinji ona 85%, maibe presiza kondisaun atu asegura kualidade bee ba komunidade sira.

Presidente Autoridade Nacional Para a Aqua e o Saneamento, Instituto Público (ANAS, I.P), Domingos Pinto hateten bazea ba relatoriu Joint Monitoring Program (GMP) tinan 2020, hatudu progressu servsiu fornesementu bee nasionalmente atinji ona 85%.

Nia dehan iha ona baze legal atu asegura kualidade bee hanesan dekretu lei numeru 5/2009 konaba regulamentu no lisensiamentu komersiu kualidade agua potavel no dekretu lei numeru 31/2020 konaba kualidade agua para konsumu umanu, ne’ebe implementasaun foin hahu.

“Iha dekretu lei numeru 31/2020, ne’ebe ita hahu implementa ba BTL, E.P. Hau hanoin karik iha tinan ida foin ita bele halo konkluzaun ba sira nia performansia ba servisu kontrolu kaulidade bee tuir lei,” nia hateten hafoin partisipa iha enkontru liña ministeriu ba servisu kontrolu kualidade bee iha salaun Palacio da Sinzas Ministeriu da Saúde Kaikoli, Dili.

Nia hateten iha lei ne’e parametru kuaze 26 ne’ebe tenke asegura no lei ne’e mos koalia lorloron tenke halo kontrolu ba koleksaun bee, postu tratamentu bee, distribuisaun bee husi kanu bo’ot to’o kanu ki’ik tama komunidade sira nia uma tenke asegura.

Nia konsente sei hasoru dezafiu bo’ot atu asegura kualidade bee konsumu umanu tanba infrastruktura ne’ebe seidauk adekuadu, dezastre naturais ne’ebe akontese estraga kanu sira hodi afeta ba kualidade bee.

Iha parte seluk, Diretur Jeral Prestasaun Servisu Saúde, iha Ministeriu da Saúde, Dra. Odete da Silva Viegas hateten tenke ona halo investimentu ba servisu kontrolu kualidade bee konsumu umanu no bee potavel tanba taxa moras hada’et no lahada’et sira ne’ebe transmite husi bee laiha kualidade komesa aumenta makas iha fasilidade saúde sira hanesan moras diarea, rins.

“Moras barak mos kauza husi bee hanesan moras diarea, ita bo’ot sira hare ktak bee nia kontribuisaun bo’ot tebes. Se ita bele fornese bee iha ita nia rai ho kualidade diak, signifika ita kontribui ona ba redus moras no mate iha ita nia rai no ita nia komunidade,” nia hateten.

Nia dehan sira iha akordu koperasaun ho ministeriu saúde Indonesia atu reforsa kapasidade laboratoriu nian hodi halo teste ba bee, aihan no aimoruk atu labele prejudika fali ba saúde publika ema nian.