Quinta, Abril 25, 2024
Total visitors: 766366

Xefe Sentru Saúde Komunitáriu (SSK) postu administrativu Atabae, munisípiu Bobonaro, Filomeno Pires, husu Ministériu Saúde (MS) atu halo reabilitasaun urjente ba uma maternidade tanba kondisaun la favorese ona hodi utiliza ba atendimentu ba inan isin-rua sira.

Xefe Sentru Saúde Komunitáriu (SSK) postu administrativu Atabae, munisípiu Bobonaro, Filomeno Pires, husu Ministériu Saúde (MS) atu halo reabilitasaun urjente ba uma maternidade.

Nia salienta uma maternidade refere hetan reabilitasaun husi parseru Rotary Club iha tinan 2010, tanba ne’e kondisaun ladignu ona atu utiliza hodi fó atendimentu ba inan isin-rua sira ne’ebé konsulta no partu.

“Ita iha uma maternidade ida nia kondisaun grave oituan tanba ita hetan reabilitasaun husi Rotary Club iha tinan 2010. Iha momentu reabilitasaun sira fahe kuartu sira ho triplex, entaun triplex sira-ne’e dodok hotu ona tanba ne’e ita presiza iha reabilitasaun foun fali ou konstrusaun foun di’ak liu,” nia hateten iha servisu fatin SSK Atabae, Bobonaro.

Nia dehan uma maternidade ne’e iha sala partu ho kama partu rua, sala observasaun kama rua, sala konsulta kuidadu antenatal ida, sala konsulta planeamentu família ida, sala deskansa ba parteira sira ida no sala rai sasan ida.

Nia hateten kada tinan sira fó partu ba inan isin-rua hamutuk 200 resin, ho totál parteira hamutuk na’in-lima, ne’ebé kobre mós postu saúde haat iha área koobertura Atabae nian.

Nia haktuir totál rekursu humanu iha sentru saúde komunitáriu Atabae hamutuk 40, kompostu husi médiku na’in-lima, parteira na’in-lima, enfermeira na’in 12, analista na’in-ida to’o iha pesoál seguransa.

Iha parte seluk, Ministra MS, Doutora Odete Maria Freitas Belo, hateten dadaun ne’e sei foku ba konstrusaun no reabilitasaun ba postu saúde sira iha territóriu laran tomak, seidauk haree ba sentru saúde sira.

“Ohin ha’u dehan sentru saúde to’o agora ita seidauk bo’ok, agora ita foin haree postu saúde sira. Iha sentru saúde balun hanesan Balibo nian sira iha fatin partu ne’ebé di’ak, karik diferente ho Atabae nian,” nia hateten.

Nia hateten dadaun ne’e iha postu saúde barak mak iha ona kondisaun mínimu ba atendimentu partu nian, liu-liu inan sira ne’ebé partu normál. Maibé ba kazu sira ho komplikasaun oituan tenke halo referál ba fasilidade ne’ebé iha kapasidade atu fó atendimentu pesoál, medikamentu no ekipamentu.