Membru Parlamentu Nasional, Deputado Gabriel Soares hateten governu presiza halo intervensaun urgente hodi proteze area produtivu sira iha teritorio tomak tanba inundasaun ne’ebe akontese iha loron 4 fulan Abril tinan 2021, estraga natar no to’os barak, ne’ebe sei afeta makas ba produsaun iha rai laran.

Membru Parlamentu Nasional, Deputado Gabriel Soares hateten governu presiza halo intervensaun urgente hodi proteze area produtivu sira iha teritorio tomak.

Nia salienta natar 4,100 hektares iha postu Administrativu Laclo, munisipio Manatutu hetan afeta makas husi inundasaun tanba mota Laclo estraga kuaze 4,010 hektar, no hektar 90 ne’ebe sei hela bee laiha tanba ne’e rai maran.

“Ita koalia konaba rekuperasaun ekonomia, husu para governu central liu husi ministerio kompetente sira atu hare asuntu ida ne’e. ita koalia konaba liberdade no moris diak povu nian, liu-liu agrikultor sira natar no toos maka sira nia aihun hodi sustenta moris,” nia hateten iha plenaria.

Nia dehan situasaun ne’ebe nasaun efrenta, liu-liu surtu Covid-19 no dezastre naturais afeta tebes setor hotu, inklui mos setor agrikultura. No situasaun ida ne’e sei lori konsekuensia ba povu nia moris, liu-liu sei menus aihan.

Iha parte seluk, Diretor Executivu HASATIL, Gil Goavida hateten servisu urgente ne’ebe governu tenke halo hodi responde ba situasaun actual maka tenke halo asesmentu ba area produtivu sira ne’ebe hetan estragus no iha ameasa lalais proteze area hira ne’e hodi garantia produsaun rai laran no asegura seguransa aihan ba povu.

Nia dehan tinan 2020 no 2021, povu sei enfreta situasaun difisil tanba natar barak hetan estragus implika ba produsaun menus, disponbilidade aihan iha merkadu menus no povu la asesu ba aihan naton maka sei hamosu problema malnutrisaun a’as liu tan iha rai laran.

“Populasaun maioria 75% moris ho vida agrikultura, signifika ita iha rekursu atu promove no dezenvolve aihan rai laran. Maibe presiza mos politika ne’ebe bele orienta partisipasaun joven sira, ne’ebe buka hela kampu servisu atu ajuda hasa’e produsaun rai laran,” nia hateten.

Nia dehan governu iha poder no kapasidade atu rekoilha dadus konaba area produtivu sira iha teritorio no protese area sira ne’e sai hanesan area produtivu atu dezenvolve.