Diretor Executivu Arte Moris, Iliwatu Danafere hateten sira presiza fatin ne’ebe dignu no sufisiente atu halibur joventude kreativu hodi aprende hamutuk no promove obra arte ne’ebe sira halo ba publiku tanba governu halo despejo ba sira nia fatin anterior.

Diretor Executivu Arte Moris, Iliwatu Danafere hateten sira presiza fatin ne’ebe dignu no sufisiente atu halibur joventude kreativu hodi aprende hamutuk no promove obra arte ne’ebe sira halo ba publiku.

Nia dehan iha tinan kotuk 2020, governu indika fatin armajen Bebora ba sira atu kontinua atividade arte nian, maibe sira rejeita tanba fatin ne’e la favorese no la sufisiente ba sira atu halibur joven kreativu sira hotu.

“Atividade principal maka ami hanorin alin sira ne’ebe mai, tanba organizasaun ne’e harii husi komunidade artista sira, ne’ebe sira nia profisaun maka ida ne’e laiha tan servisu seluk. Entau balun halo pintura, aprende multimedia, teatru ba kualker issu ne’ebe intersante, banda musika no puisia. Ami nia intensaun maka oinsa joventude kreativu sira bele halibur hamutuk para expresa sira nia aan,” nia hateten iha servisu fatin Comoro, Dili.

Nia dehan governu la indika fatin ba sira atu kontinua servisu, sei fo impaktu ba atividade edukasaun no formal ligadu ho arte no kultura nian, liu-liu espasu atu promove sira nia obra, maibe kreatividade sei moris nafatin.

Nia hateten sira aponta hela matan ba fatin rua, ne’ebe konsidera favoravel no sufisiente atu akomoda sira maka espasu eis World Vision Kaikoli nian no fatin ida ne’ebe dadaun ne’e veteranus sira uza hela iha Hotel Timor nia kotuk parte Colmera nian. Maibe fila fali ba governu atu deside.

Nia informa sira seidauk simu karta notifikasaun husi governu atu muda sai husi fatin anterior, maibe governu mobiliza ona pesoal sira hamos fatin ne’e no orienta autoridade seguransa hodi fo seguransa.

Iha parte seluk, Diretor Executivu Forum NGO Timor-Leste (FONGTIL), Daniel Santos do Carmo hateten tempu ona governu halo investimentu ba arte, liu husi fo apoia ba organizasaun sosiedade sivil sira ne’ebe dezenvolve hela arte hanesan Arte Moris.

Nia dehan Arte Moris laiha rekursu ne’ebe naton kompara ho governu, maibe sira kontribui ona forma joventude kreativu sira iha arte, musika, pintura, multimedia, teatru no puisia desde independensia to’o agora.

“Rekomenda ba ministerio da justisa liu-liu Sekretario Estado Terras Propriedade no Sekretario Estado Arte no Cultura atu realoka fatin foun ne’ebe espasu naton, dignu no iha sentru, nune’e Arte Moris bele halao sira nia papel nudar sosiedade sivil ne’ebe haforsa papel governu ba dezenvolve arte iha Timor-Leste agora no ba futuru,” nia hateten.

Nia preokupa governu deside hasai Arte Moris husi fatin anterior, sira ba fali ne’ebe tanba sira presiza fatin halibur joventude kreativu sira atu demonstra sira nia talentu.