- Publika iha: 13 Outubro 2020
Diretora Nasional Rekursu Humanu, iha Ministerio da Saúde (MdS), Tomasia de Sousa hateten vaga 210 ne’e ba deit profesionais saúde, liu-liu mediku, parteira, enfermeiru no tekniku aliadu sira atu prense iha postu saúde no sentru saúde sira, ne’ebe laiha no menus pesoal, iha area rural.
Nia dehan, planu estratejia setor saúde defini pakote servisu esensial iha postu saúde tenke iha mediku jeral ida, parteira ida, enfermeira ida, farmasista ida tanba nafatin halo ezersisio atu bele prense hodi fo prestasaun saúde ne’ebe kualidade ba povu.
“Vaga ne’e regime espesial deit atu prense iha postu saúe, sentru saúde no hospital referral sira iha munisipio hotu,” nia hateten iha servisu fatin Kaikoli, Dili.
Nia dehan, rekursu humanu iha, maibe problema bo’ot ne’ebe sira enfrenta mak distribuisaun la balansu tanba profesionais barak hakarak servisu iha nasional ho razaun familia.
Nia haktuir, sira konsidera razaun sira no halo esforsu atu familia, liu-liu fen no laen servisu iha sentru saúde diferente, maibe importante iha munisipio ida tanba atu servisu hotu lao diak familia tenke besik malu.
Nia hatutan, meius ne’ebe sira foti atu evita fasilidade saúde laiha profesionais saúde mak halo kontratu atu prense fatin ne’ebe mamuk hodi kontinua fo atendimentu ba komunidade sira.
Entretantu, Mediku Jeral iha Sentru Internamentu Vera Cruz, Doutor Romel Braz hateten koperasaun ne’ebe governu halo ho governu Cuba fo benefisio bo’ot tebes tanba konsege forma mediku jeral 1,000.
Nia dehan, mil mediku jeral ne’ebe iha bele responde ba populasaun 1.3 miliaun no asegura sustentabilidade iha futuru, bainhira halo investimentu ne’ebe integradu no konsiderasaun ne’ebe diak.
“Ita nasaun independensia labele depedensia deit ita tenke kore ida ne’e ho investimentu ne’ebe integradu atu asegura sustentabilidade,” nia hateten.
Nia dehan, ekipamentu mediku, ekipamentu diagnostiku no infrastruktura seidauk akomoda pasiente hotu. No kondisaun laboratoriu seidauk adekuadu atu ajuda diagnostiku mediku nian.
Iha parte seluk, Presidente Board Rede Feto Timor-Leste, Yasinta Lujina hateten governu halo esforsu barak ona atu hakbesik atendimentu saúde ba komunidade, maibe realidade fatin barak seidauk asesu ba fasilidade saúde ho fasil tanba dezafiu oioin, liu-liu distansia do’ok.
“Programa visita familia ne’e kapas tebes atu ita hakbesik atendimentu kuidadu saúde ba ita nia povu sira, liu-liu sira ne’ebe hela dook laiha osan atu selu transporte tanba buat sira ne’e mak sai dezafiu ba ita nia maluk sira barak,” nia hateten.
Nia dehan, prezensa profesional saúde sira nian iha komunidade nia leet importante tebes tanba realidade hatudu povu barak laiha koñesimentu diak kona ba moras sira entau sira hetan moras husik deit to’o grave to’o mate deit.