Ofisial Justisa, Jose Ximenes.Hafoin tuir formasaun kona ba lingua Portugues no Tetun durante fulan hirak nia laran iha Sentru Formasaun Judisiariu, oras ne’e dadaun Ofisiais Justisa nain 25 mak tun ona ba iha Tribunal Distrital sira hodi halo estajiu durante tinan ida.

“Agora dadaun sira halo hela estajiu iha Tribunal Distrital Dili, Tribunal Distrital Baucau, Tribunal Distrital Suai, no Tribunal Distrital Oe-Cusse,” hateten Ofisial de Justisa, Jose Ximenes, semana kotuk (24/05), iha Tribunal Rekursu, Kaikoli, Dili. 
Tuir nia, ofisias justisa nain 25 ne’e foin rekruta iha tinan kotuk, tanba numeru kazu ne’ebe tama iha tribunal aumenta, enkuantu ofisias justisa ne’ebe ajuda juis sira sei menus.

Iha Timor-Leste ofisial justisa ema profisional ida ne’ebe nia knaar atu suporta no apoia juiz sira durante prosesu julgamentu tomake. Iha tribunal laran sira tur iha juis nia sorin no wainhira dezisaun tribunal desidi ona ofisial justisa mak fo notifikasaun.

“Ofisial justisa ne’e naran generiku, nia naran lolos spesifiku ne’e maka, ofisila Diligensia, secretariu judisial superior, ne’e kareira. Nia hanesan kumpri orden juis nian,” haktuir tan OJ Ximenes.

Ema sira nebe mak bele sai ofisial justisa ne’e kualquer sidadaun Timor-Leste, no ninia rekizitu  hanesan ba Funsaun Publiko nian hanesan labele idade liu, kuandu atu sai official justisa nia tenki tuir konkursu publiko. Se nia liu husi konkursu entaun tenki tuir formasaun no hare valor diak bele sai official justisa no tuir fali estajiu.

“Tanba Tribunal presiza ema, no tinan ida ba tinan ida volume prosesu ne’e aumenta, ne’e duni presiza ema atu ajuda juis sira hodi halo prosesu sira ne’e,” Ofisial Ximenes tenik.

Nia hatutan, wainhira sira remata sira nia estajiu, Tribunal Rekursu sei hare ida ne’ebe maka valor diak no durante estajiu ne’e apoiu duni juis sira ga lae wainhira sira paza duni, antaun tau sira iha Offisiais Dilijensia.

Entertantu Membru Parlamentu Nasional, Deputadu Francisco Branco, dehan ne’e progresu diak ida iha Institusaun Justisa nia laran.

“Ne’e dezenvolvementu iha setor justisa nia laran, ne’e duni ita fila oituan ba kotuk iha tempu transferensia poder husi UNTAET ba Timor Oan, institusaun hotu-hotu justisa maka seidauk metin iha tempu ne’eba, maibe agora dadaun ita komesa hare ona progresu ne’ebe maka diak,” dehan Deputadu Branco.

Nia espera katak, tinan-tinan sempre iha mundansa nebe maka diak no sira ne’ebe maka Governu fo oportunidade atu tuir formasaun bele hatene lolos no tenke estuda maka’as.