Terça, Maio 21, 2024
Total visitors: 766366

Reprezentante The United Nations International Children’s Emergency Fund (UNICEF), Bilal Aurang Zeb Durrani hateten problema infraestrutura Bee Saneamentu no Ijiene (BESI) iha Fasilidade Kuidadu Saúde (FKS) difikulta servisu tratamentu saúde ne'ebé kualidade ba komunidade.

Reprezentante The United Nations International Children’s Emergency Fund (UNICEF), Bilal Aurang Zeb Durrani hateten problema infraestrutura Bee Saneamentu no Ijiene (BESI) iha Fasilidade Kuidadu Saúde (FKS) difikulta servisu tratamentu saúde ne'ebé kualidade ba komunidade.

Nia dehan, BESI nia funsionalidade no qualidade iha kada FKS, sei fó impaktu direita ba kualidade servisu saúde nian, inklui seguransa pasiente no pesoál saúde sira-nian. Maibé, triste tebes, realidade ne'ebé hasoru katak problema infraestrutura difikulta servisu tratamentu saúde ne'ebé ho kualidade.

“Governu no parte interesada sira seluk fornese ona servisu infraestrutura BESI iha (FKS). Problema boot rua kona-ba sintina no estasaun fase liman sei la funsiona, tanba ho razaun rua, primeira, tanba laiha manutensaun, no segundu, tanba falta sistema fornesimentu bee partikularmente fasilidade saúde sira iha área rurál,” nia haktuir foin lais iha Hotel Timor, Díli.

Nia dehan, dezafiu hirak ne'ebé bele haree iha setór ne’e mak falta alokasaun fundu dedika ba sub- setór refere. Iha mós problema krítiku sira seluk liga ba rekursu umanu, mobilizasaun rekursu inklui orientasaun ba pesoál saúde sira kona-ba sustentabilidade BESI iha FKS.

“Ita hatene katak, sei lori tempu naruk atu rezolve problema xave sira no presiza iha desizaun koletiva husi parte saúde, be’e no autoridade munisípiu sira kona-ba servisu BESI ida ne’e rasik. Konsidera mós katak, dependénsia boot ba sistema bee rurál, presiza mobilizasaun no partisipasaun komunidade ne'ebé forte atu hadi'a servisu BESI ba oin,” nia salienta.

Iha parte seluk Vise-Ministro Saúde Fortalesimentu Instituisional da Saúde, José dos Reis Magno hateten, BESI ne’ebé adekuadu mak importante no esensiál ba servisu kuidadu saúde báziku no ajuda asegura kuidadu saúde ne’ebé seguru no kualidade hodi masimiza risku ba pasiente sira no ba sira ne’ebé mak tau matan kuidadór sira.

“Setór bee saneamentu no ijiene setór ida-ne’e espesiál tebes ba ita-nia rain. Ita bele halo buat hotu-hotu, maibé se bee la sufisiente atu fornese ba sentru saúde sira mak ita nafatin iha problema,” nia dehan.

Nia deklara, konsekuénsia husi servisu BESI ne’ebé la iha, iha fasilidade kuidadu saúde sira barak, pur volta 39% tanba fasilidade sira ne’e halo iha foho leten, tanba ne’e susar atu hetan bee, entaun fornesimentu bee ba fasilidade sira-ne’e la iha, tanba ne’e sai nu'udar preokupasaun boot atu fornese prestasaun servisu kuidadu saúde ho loloos.

Nia subliña, dadaun ne’e iha fasilidade saúde 432, hahu husi hospitál nasionál to’o iha postu saúde pur volta de 71% mak iha ona fornesimentu BESI, restu ne’e seidauk iha, tanba halo iha foho leten.