Segunda, Abril 29, 2024
Total visitors: 766366

Governu Japaun, liuhusi embaixada iha Timor-Leste, apoiu ho $600,000 ba ajénsia International Organization for Migration (IOM) hodi servisu hamutuk ho Autoridade Protesaun Sivil (APC) hodi haree ba dezastre naturais iha munisipius, liuliu ba komunidade ualunulu (80) iha Município Bobonaro no Município Covalima.

Governu Japaun, liuhusi embaixada iha Timor-Leste, apoiu ho $600,000 ba ajénsia International Organization for Migration (IOM) hodi servisu hamutuk ho Autoridade Protesaun Sivil (APC) hodi haree ba dezastre naturais iha munisipius.

Prezidente APC, Superintendente Policia Ismael Babo hateten sira identifika município rua refere tanba primeiru iha liña fronteira nian No. bazeia ba rejistu dadus ne’ebé APC hetan konaba ba dezastre naturais iha rai laran.

“Husi asesmentu ne’ebé APC haree primeiru iha liña fronteira, entaun ita tenke promove mós ita-nia kapasidade kondenasaun iha liña munisípiu para bele hatudu ba pais viziñu katak, ita mós iha koordenasaun di'ak iha nivel munisípiu no nasionál. Depois mós kuandu akontesimentu ita iha palku emerjénsia ne’e mós ita iha planu emerjénsia ne’e iha nivel 1,2,3.

Normalmente kuandu ita tama ona ba, nivel 3 estadu deside emerjénsia ita-nia fronteira rua ne’e mak sei fasilita apoiu,” nia dehan hafoin remata lansamentu projetu redusaun risku dezastre ba komunidade frazil movel iha Timor-Leste, iha edifísiu APC, iha Caicoli, Díli.

Nia hatutan, fundu $600,000 ne’ebé Governu Japaun oferese, jestór husi IOM depois servisu hamutuk ho APC mak sei implementa.

“Liuhusi fundus hirak ne’e [APC no IOM] sei implementa hamutuk, hodi bele atinji objetivu ne’e mak alkansa iha komunidade sira-nia leet,” nia dehan.

Iha parte seluk Xefe Misaun IOM iha Timor-Leste, Ihma Shareef hateten projetu ne’e liuhusi etapa ida ne’ebé esensiál mak avaliasaun ba vulnerabilidade, entaun projetu ne’e sei foka ba dezastre naturais, ne’ebé akontese iha Timor-Leste, atu oinsá bele ajuda komunidade ne’ebé hela iha fatin riskus sira.

“Ita hatene ona katak bainhira mosu dezastre populasaun barak mak sei sai dezlokadu ka sira iha risku laran, entaun aspetu prinsipál mak oinsá atubele ajuda komunidade sira-ne’e afeta ba dezastre naturais, liuliu ba sira ne'ebé hela iha fronteira, oinsá ita muda sira husi fatin risku ba fatin seluk,” nia dehan.

Nia hatutan, projetu refere sei buka atu eleva kapasidade adapta komunidade sira ne’ebé afetadu ba dezastre naturais, liuliu ba sira ne'ebé hetan impaktu makas husi fenómena dezastre naturais, tanba ne’e IOM sei servisu makas ho APC hodi haree ba fatin risku sira nomós hametin kapasidade jestaun risku dezastre nian.

Iha fatin hanesan Embaxadór Japaun iha Timor-Leste, Testsuya Kimura hateten haree ba lakuna ne’ebé iha, importante mak oinsá servisu besik liutan ho APC hanesan jestaun risku dezastre iha Timor-Leste no IOM hanesan ajénsia ezekutador, atu bele garante preparasaun ba jestaun risku dezastre, tanba ida ne’e hanesan xave ba servisu hamutuk.

“Inundasaun iha tinan rua kotuk, seidauk lakon iha ita-nia hanoin, dezastre naturais baibain la espera no la biban atu sees. Japaun hanesan nasaun ida ne’ebé sempre hasoru dezastre naturais, inundasaun, rai nakdoko, no tsunami iha pasadu, maibé enfrenta ho redusaun risku dezastre. Ida ne’e bele fó kbiit ba ita atu sai hanesan nasaun ida mais dezastre rezidente iha mundu. Ha'u fiar katak Japaun mós bele fahe koñesimentu no peritu ne’ebé hetan iha pasadu,” dehan Embaxadór Kimura.

Nia hateten, projetu ne’e mós ho objetivu atu kontribui hodi mellora kapasidade adaptativu ba komunidade vulneravel ba dezastre kauza husi EL Niño, konaba jestaun risku dezastre, melhora kapasidade lideransa preparadu hodi responsavel ba situasaun emerjénsia ruma ne’ebe sei mosu.