Segunda, Abril 29, 2024
Total visitors: 766366

Primeiru-Ministru (PM), Kay Rala Xanana Gusmão, hateten iha tempu badak, 2025, Timor-Leste sei sai nudar membru Association of Southeast Asian Nations (ASEAN).

Primeiru-Ministru (PM), Kay Rala Xanana Gusmão, hateten iha tempu badak, 2025, Timor-Leste sei sai nudar membru Association of Southeast Asian Nations (ASEAN).

“Timor-Leste sei hola parte mós ba iha membru Association of Southeast Asian Nations,” PM Gusmão informa, foin lais durante reuniaun regular ho President da Republica Jose Ramos Horta.

PM Gusmão dehan, atu sai membru ASEAN, governu Timor-Leste presiza servisu makas, atu nune’e bele hadia prosessu dezenvolvimentu ne’ebé sei la’o hela no hadia mós setór sira ne’ebé presiza hadia, hodi prepara aan antes sai membru ASEAN iha tinan 2025.

Iha sorin seluk, Diretór Forum Organizasaun Naun Governamental (FONGTIL), Valentim da Costa Pinto hatete, Timor-Leste atu sai hanesan membru ASEAN, tenke hadia lai servisu sira ne’ebé la’o no hadia mós kona-ba ekonomia rai laran, infraestrutura sosial, atu nune’e bele kompleta fiskalizasaun pilar ne’ebé ASEAN iha.

“FONGTIL nia observasaun ba iha prosesu dezenvolvimentu sira ne’ebé la’o iha nasaun ida-ne’e, haree ba iha adezaun ne’ebé tempu badak Timor-Leste sei sai hanesan membru ASEAN, FONGTIL husu ba governu no estadu atu hadia di’ak liu servisu sira ne’ebé maka seidauk la’o ho di’ak.

Presiza hadia dezenvolvimentu sira iha rai laran hanesan ekonomia, saúde, edukasaun infraestrutura, redes sosiais. Hadia planu sira ne’ebé governu iha liuliu ba iha movimentu ba ekonomia nian,” informa nia.

Nia salienta tan katak, ASEAN nia plataforma ekonomika, la’ós kestaun kona-ba demokrasia ka direitus humanos, maibé plataforma ne’e haree liuba iha ekonomia, entaun Timor-Leste tenke iha preparasaun másimu ba iha ekonomia hodi bele integra ba iha ASEAN, nune’e bele iha kbiit natoon hodi bele kompete ba iha merkadu rejionál ASEAN nian.

Nia hatutan, molok atu adere ba ASEAN presiza hadia lai sistema leis no servisu dezenvolvimentu sira iha área rural nomós hadia ekonomia rai laran, atu nune’e adezaun la bele sai hanesan komplementáriu de’it maibé tenke Timor-Leste iha abilidae tomak hodi kompete iha merkadu rejional ida ne’e.