Sábado, Abril 27, 2024
Total visitors: 766366

Diretór Jéral Servisu Koorporativu, iha Ministeriu Saúde, Marcelo Amaral, rekoñese 50% postu saúde husi 345 postu saúde ne’ebé eziste iha teritorio nasionál seidauk funsiona ho maximu hodi fo atendimentu saúde ba komunidade rural tanba limitasaun rekursu humanu no ekipamentu mediku.

Diretór Jéral Servisu Koorporativu, iha Ministeriu Saúde, Marcelo Amaral, rekoñese 50% postu saúde husi 345 postu saúde ne’ebé eziste iha teritorio nasionál seidauk funsiona ho maximu.

“Ita koalia konaba prontidaun ne’e seidauk maximu, agora iha deit 50% mak funsiona ho diak. Funsiona diak, signifika tenke iha mediku ida, parteira nain rua, enfermeiru/a nain rua no iha ekipamentu mediku nian, bee moos, saneamentu sira ne’e seidauk kompletu ho diak. Ita dalaruma harii, maibe seidauk kompletu ho diak,” nia hateten iha servisu fatin Caicoli, Dili.

Nia informa iha tinan 2024, sira halo ona proposta ba Fundu Infrastrutura atu harii tan postu saúde no residensia profesionais saúde 8 iha suku Dato munisípiu Liquiça, Wakala, suku Ossogori no suku Ariana iha munisípiu Baucau, suku Maina I Lospalos, suku Lakawa Luro no suku parlamentu Lautem iha munisípiu Lautem no suku Fahi Nehan Turiscai iha munisípiu Manufahi.

Alende ne’e, iha mos projeitu kontrusaun edifisiu Servisu Munisípal Saúde Manatuto, konstrusaun sentru saúde Laulara iha munisípiu Aileu, konstrusaun sentru saúde Lore II iha munisípiu Lautem, konstrusaun sentru saúde Maubisse munisípiu Ainaro, konstrusaun moralha iha sentru saúde internamentu Ainaro, konstrusaun moralha terenu futuru hospital Ainaro no renovasaun hospital Dr. Antonio Carvalho Lahane, iha munisípiu Dili.

Nia hatutan projetu sira ne’e gastus orsamentu ho montante 5.3 milhoens, ne’ebé orsamentu aloka iha Fundu Infrastrutura nian.

Entretantu, Mediku Jéral, iha Sentru Saúde Komunitaria Uatolari, munisípiu Viqueque, Noe Amaral hateten iha postu saúde 8 husi total 12 postu saúde ne’ebé eziste iha area refere, laiha mediku tanba mediku iha deit nain hitu labele kobre hotu postu saúde 12 ho sentru saúde ida inklui maternidade.

Nia dehan mediku nain hitu ne’e nain tolu destaka iha sentru saúde hodi fo atendimentu ba pasiente sira, entaun iha kazu ruma iha postu saúde ne’ebe laiha mediku presiza mediku husi postu saúde seluk mak apoia.

“SSK Uatolari iha postu saúde hamutuk 12, ne’ebé oras ne’e dadaun postu saúde 8 mak mediku laiha hanesan postu saúde Makadiki, Uaitame, Vessoru, Uatolari Vila Antiga, Nunumalau, Haenaudere, Ulusu no Sana. Postu sira ne’e enfermeiru deit mak sai kordenador no iha balun pesosal saúde publika sira mak halao hela servisu,” nia hateten.

Nia hateten dificuldade ne’ebé sira enfrenta mak limitasaun rekursu humanu, liu-liu mediku no parteira tanba iha deit mediku nain hitu no parteira nain 8 labele kobre hotu postu saúde.

Iha parte seluk, Xefe Sentru Saúde Lacluta, iha Munisípiu Viqueque, Beneditu Soares informa sira iha limitasaun ba rekursu humanu liu-liu mediku tanba sira iha deit mediku nain hat ne’ebé kobre postu saúde hat, sentru saúde no maternidade.

“Postu saúde ne’ebé eziste hamutuk hat, postu saúde Saniahu mak mediku no parteira laiha. Bainhira iha kazu ruma mediku no parteira husi sentru saúde mak ba apoia laiha kazu atividade rutina mak ba hanesan visita domisiliariu, outreach no mobile klinika,” nia hateten.

Nia dehan durante ne’e sira hetan apoia makas husi funsionariu kontratadu no voluntariu sira hodi fo atendimentu saúde ba komunidade no implementa programa sira.

Nia hateten sira iha deit funsionariu permanente hamutuk nain 35 kompostu husi rejime espesial no rejime jeral tanba ne’e prezensa funsionariu kontratadu no voluntariu sira ne’e ajuda tebes funsionamentu iha fasilidade saúde sira.