- Publika iha: 06 Abril 2016
Organizasaun non governmental Hamutuk Ita Ajuda Malu (HIAM) Health kontinua fo kapasitasaun ba estensionista sira kona ba nutrisaun sensitive agricultura.
Diretora Ezekutivu HIAM Health, Rosaria Martins da Cruz, hateten formasaun ida ne’e atu haforsa papel estensionistas hodi promove agrikultura sensivel ba nutrisaun hodi kontribui ba iha redusaun taxa mal nutrisaun iha Timor-Leste.
“Ami fo sira formasaun oinsa atu haree problema ne’ebe mosu iha komunidade no sira nia papel hanesan estensionista atu rezolve problema,” Diretora HIAM Health Martins hatetn, iha nia knar fatin Aimutin, Dili.
Nia hatutan, extensionista iha papel importante atu advoka agrikultores hodi kuda ai horis hirak ne’ebe iha valor nutrisaun aas iha natar laran bainhira koileta tiha hare.
“Familia iha natar luan hafoin koileta hare, sira la halo tan buat ruma entaun papel estensionista importante atu introdus buat ruma ba komunidade,” nia dehan.
Nia informa, formasaun ne’ebe hanesan fo ona ba iha estensionistas husi munisipio Bobonaro, Liquisa, Manatuto, Baucau, Viqueque, Aileu, Same, Ainaro, Lautem no sei fo mos ba estensionista iha Covalima no regiaun especial Oe-Cusse.
Kona ba politika governu nian tau pesoal tekniku iha sukus hodi apoiu no responde problema agrikultor sira nian iha baze, nia konsidera positive tebes maibe tenke kria kondisaun ba sira hanesan transporte, fini no material agrikultura ruma atu sira bele ezerse sira nia servisu ho efetivu liu tan.
Iha parte seluk, estensionista Feliciano Soares, hateten treinamentu ne’e diak tebes, tanba loke ona sira nia hanoin atu bele apoiu agrikultores iha area rural hodi resolve problema agrikultura nian.
“Loke ami nia hanoin atu bele dezenvolve agrikultura ida modern iha Timor –Leste,” nia hateten.
Nia hatutan, durante ne’e sira hetan ona formasaun husi diresaun estensaun Ministerio Agrikultura e Peskas (MAP) no parseiru dezenvolvimentu sira hanesan GIZ kona ba agrikultura modernu.
Nia hatutan, dificuldade bo’ot ne’ebe sira hasoru iha baze mak geografia, tanba kada suku ida iha estensionista ida maibe komunidade hela do’ok malu susar atu fo asistensia.