Terça, Abril 30, 2024
Total visitors: 766366

Embaxadora Boa Vontade Fundus Nasoins Unidas ba Populasaun (UNFPA), Catarina Furtado, enkoraja foinsa’e Timor-Leste, atu labele moe husu no klarifika informasaun sira kona-ba saúde seksuál no relasaun seksuál.

Embaxadora Boa Vontade Fundus Nasoins Unidas ba Populasaun (UNFPA), Catarina Furtado, enkoraja foinsa’e Timor-Leste, atu labele moe husu no klarifika informasaun sira kona-ba saúde seksuál no relasaun seksuál.

Nia dehan governu iha responsabilidade morál atu kria espasu ida livremente foinsa’e sira bele asesu hodi hetan informasaun sira ne’ebé loloos kona-ba saúde seksuál, relasaun seksuál, prevensaun ba moras hada’et husi relasaun seksuál no prevensaun isin-rua.

“Kona-ba ha’u-nia vizita mai eskola, ha’u iha lia menon ida ita presiza kria espasu espesífiku ida atu fó asesu ba joven sira. Iha ha’u-nia rai ne’ebá tinan 1990, ne’e halo espasu ida fó oportunidade ba joven sira livremente labele moe atu klarifika sira-nia duvida hotu kona-ba saúde seksuál, relasaun seksuál, prevensaun isin-rua no prevensaun moras hada’et husi relasaun seksuál, planeamentu familiár, violénsia bazea ba jéneru. Ne’e ajuda tebes fó edukasaun ba joven sira,” nia hateten hafoin halo vizita no diálogu ho estudante sira iha Eskola Sekundáriu Nino Konis Santana, Gleno, munisípiu Ermera.

Nia hateten governu tenke iha vontade polítika ne’ebé di’ak atu investe no promove saúde reprodutiva, liu-liu saúde seksuál, planeamentu familiár, saúde inan no oan, prevensaun ba violénsia bazea ba jéneru.

Nia hatutan nasaun barak ne’ebé nia halo vizita ona, governu halo kooperasaun ho parseiru dezenvolvimentu sira investe makas iha saúde seksuál, saúde reprodutiva, tanba sei kontribui makas ba hadia ekonomia família no nasaun, liu-liu redús taxa pobreza.

Entretantu, Adjuntu Diretór Ensinu Sekundáriu Nino Konis Santana Gleno, Gaspar dos Santos hateten kurríkulu ensinu sekundáriu laiha disiplina kona-ba edukasaun saúde seksuál no saúde reprodutiva. Maibé sira iha kooperasaun ho saúde munisípiu no sosiedade sivíl sira halo sosializasaun kona-ba saúde reprodutiva ba estudante sira.

“Iha kurríkulu kona-ba ida-ne’e laiha, maibé dalaruma husi saúde no NGO sira mai fó formasaun iha ne’e. Tanba ami laiha salaun bo’ot atu akumula estudante hotu, entaun ami hili de’it kada turma ida ema na’in rua atu tuir atividade ne’e,” nia hateten.

Nia hateten eskola ne’e iha estudante hamutuk 2,561 ho profesór permanente hamutuk na’in 20 no kontratadu na’in 27.

Iha parte seluk, Diretór Jerál Prestasaun Saúde, iha Ministériu Saúde, Doutora Odete da Silva Viegas rekoñese polítika saúde reprodutiva ne’e ko’alia asuntu tolu importante mak planeamentu família, saúde adolesente no violénsia bazea ba jéneru. Maibé implementasaun seidauk másimu tenke reforsa.

“Buat sira ne’e atu fó hanoin ba foinsa’e sira atu hatene sira-nia orgaun reprodutiva, nune’e sira tama idade adolesente ona sira hatene kaben sedu, iha oan sei eskola hela, seidauk iha servisu ne’e fó pesu todan ba família. Programa sira-ne’e iha, maibé presiza reforsa tan,” nia hateten.